Monthly archives: December 2008

pe strada Berthelot

Cladirea din pozele ce urmeaza se afla pe strada General Berthelot, actuala Nicolae Balcescu, in centru vechi al Galatiului.Ea este una dintre putinele case vechi inca pastrate pe strada Balcescu.Dintre cladirile invecinate ei, in sistem insiruit, se pastreaza casa de mai sus ,construita in regim p+1. Vecina de mai jos, o cladire p+m , mai este astazi vizibila ca urma pe calcanul descoperit al cladirii p+2.

http://punctedefuga.wordpress.com/wp-admin/post.php?action=edit&post=357&_wp_original_http_referer=http%3A%2F%2Fpunctedefuga.wordpress.com%2F&message=1
  • http://punctedefuga.wordpress.com/wp-admin/post.php?action=edit&post=357&_wp_original_http_referer=http%3A%2F%2Fpunctedefuga.wordpress.com%2F&message=1
  • http://punctedefuga.wordpress.com/wp-admin/post.php?action=edit&post=357
  • galati-old-house-21

    strada-berthelot-mare-copy

    galati-old-house-4

    In ciuda schimbarilor pe care timpul le-a imprimat in mod inevitabil asupra cladirii, functiunea comerciala de la parterul sau s-a pastrat. Desigur tamplaria veche a fost inlocuita cu tamplarie pvc ieftina iar panourile publicitare au mai pierdut si ele din calitate.Alaturi de asta, s-a facut trecerea de la mici ateliere de ceasornicarie si bijuterii catre magazine ieftine de confectii de calitate proasta.

    Se pastreaza in mod interesant pana astazi vechile burlane cu forma lor ciudata departata de corpul cladirii, se pastreaza la etajele superioare tamplaria veche , elementele de feronerie (jardinière la ferestre) si elementele decorative din zona cornisei.

    Decoratiile cu motive florale din ipsos au fost in fapt si primele care mi-au atras atentia.Recunosc ca, desi frumoase, ele mi-au parut o aparitie insolita a carei filiatie mi-este necunoscuta.

    Din aceasi perioada si pe aceeasi strada am mai observat alte doua cladiri, similare prin compozitia fatadei, tamplaria de lemn folosita si desigur decoratiile cu motive vegetale.

    Prima cladire, foarte apropiata ca limbaj architectural cu prima prezentata aici, este construita in sistem p+1. Decoratiile sunt prezente si aici preponderent in fasia superioara a fatadei, in apropierea corinisei.Compozitia fatadei nu arata existenta in trecut a vreunei functiuni pubilice sau comerciale la parterul cladirii.

    decoratii-fatada-galati

    decoratii-fatada-galati-3

    decoratii-fatada-galati-2

    A doua cladire prezinta decoratii atat cu motive vegetale cat si antropomorfe. Ele sunt regasite atat in zona intrarii principale cat si la parapetul balcoanelor. Parapetul balcoanelor, aflat intr-o stare de degradare accentuata, este realizat din beton armat.

    locuinta-strada-nicolae-balcescu


    locuinta-strada-nicolae-balcescu-detaliu

    locuinta-strada-nicolae-balcescu-detaliu2

    locuinta-strada-nicolae-balcescu-intrare

    In legatura cu limbajul decorativ prezent in primul si al doilea exemplu, vroiam sa fac o paralela cu motivul funzelor de castan prezentat de Marius-Marcu Lepadat in volumul “Fetele ornamentului, arhitectura bucuresteana a secolului 20”. Acest motiv , prezent in arhitectura anilor 20’ din Bucuresti, desi nu este o tema clasica a ornamenticii, se asociaza ( de catre autorul citat) mai curand cu limbajul Art Nouveau.

    In privinta celui de-al treilea exemplu vad unele similaritati cu limbajul ornamental folosit in Bucuresti in cazul cladirii cinematografului Dacia ( fost “Alexandru Popov”, fost “Marconi”). Acesta a fost construit in anul 1905 – cateva poze care sa sustina comparatia mai jos via “bucurestii vechi si noi”

    dacia11

    luata de aici

    dacia-marconi-cinema

    luata de aici

    Noua gara Galati

    Povestea garii Galati am aflat-o cel mai detaliat de pe un site.Rezultatul finit l-am vazut insa inainte sa stiu aceasta poveste.
    Gara este situata in vale, tot dealul care coboara catre ea fiind in reconstructie. Strazile sunt in parte inca pavate cu piatra cubica travesata de sinele de tramvai iar lateral din loc in loc se mai vad cladiri apartinand fondului vechi construit.
    Cladirea noua a garii pare disproportionat de mare fata de importanta Galatiului ca punct nodal feroviar.Constructia al carei proiect a demarat in plina guvernare PSD pare a fi fost un aranjament prea putin transparent din care nu se stie exact cu cat anume a fost platita firma de constructii care a executat proiectul.Firma de proiectare de arhitectura nu am resuit sa o descopar ( dar as aprecia orice indiciu in acest sens daca se inatmpla sa stie cineva).
    Imaginea ansamblului este foarte agresiva si persistenta. Intrebarile se pun astefel din mai multe puncte de vedere.
    Judecand cladirea strict din punct de vedere al exprimarii plastice , se produce o cacofonie legata de folosirea improprie a limbajului caracteristic structurilor metalice . Structurile reticulate sunt constructii ce permit deschideri ample, au nevoie doar de sustineri punctuale, nu necesita grinzi intrucat ele in sine sunt puternic rigidizate prin intermediul legaturilor triangulate.Pentru acoperirea cladirii garii s-a ales un asemenea tip de structura tocmai din aceste motive.Insa gara avea desigur nevoie de o serie de spatii tehnice si astfel pe nivelul sau inferior s-a realizat o structura secundara fata de cea de sustinere a acoperisului – in cazul de fata structura aleasa a fost una din beton armat. Felul in care cele doua sisteme structurale – structura de sustinere a acoperisului si structura portanta a fatadei pe de-o parte si structura de beton a zonei de spatii tehnice pe de alta parte– se leaga intre ele este mai mult decat nefericit. In primul rand senzatia de lipsa de armonie este data de butaforiile structurale folosite – stalpi si grinzi false fara nici un rol structural real. In al doilea rand diferenta de scara evidenta intre dimensionarea golurilor din zona tehnica si fatada cortina retrasa cu care se inchide cladirea garii da senzatia ca intraga zona tehnica a scapat proiectului initial si a fost improvizata si anexata ulterior.gara-galati-2

    Din punctual de vedere al proiectarii de instalatii intebarile si observatiile principale se refera la rezolvarea scurgerii apelor pluviale si a pozitionarii instalatiilor de aerisire.Este evident ca o acoperire pe o suprafata precum cea a garii din Galati va avea nevoie sa colecteze un volum mare de ape pluviale, totusi “ritmarea” fatadei cu burlane de scurgere pe fiecare pas structural pare o gafa cu atat mai mare cu cat se intampla pe fatada principala si in dreptul accesului principal.Probelma “aparentei” rezolvarii instalatiilor este prezenta si pentru instalatiile de gaze.

    galati-5

    gara-galati

    La interior problemele raman aceleasi – instalatiile de ventilatii raman perfect vizibile, articularea spatiilor tehnice de structura de sustinere a acoperisului este neindemanatica.
    Toate releva o proasta corelare intre specialitati si o prea subreda adptare la folosirea unor materiale si sisteme structurale diferite ca tehnologie si expresie arhitecturala fata de cele traditionale.
    Si cateva imagini menite sa sustina textul de mai sus:

    galati-4

    gara-galati1

    galati-6galati-3

    locuinta dom

    Pentru ca vorbeam in ultimul post despre locuinte ecologice pe modul geodezic, aduc astazi in discutie o alta varianta practicata inafara – locuintele tip dom din placi de polistiren expandat.

    Recunosc ca nu eram familiarizata cu acest sistem constructiv, singura locuinta oarecum similara ca tipologie pe care o stiam era proiectul “igloo” realizata de domnul architect Serban Sturdza in Sinca Veche , proiect prezent in cadrul bienalei de arhitectura de anul acesta. Locuintele dom din placi de polistiren expandat (Styrofoam) le-am descoperit cu ajutorul unui articol din numarul 2 al revistei “Real Estate”. Am gasit cateva probleme destul de serioase legate de articolul pomenit mai sus :

    -autorul articolului are probleme serioase in a intelege diferenta intre materiale folosite pentru sistemul structural al unei case si materiale de constructie

    -pozele nu au sursa atribuita

    -textul articolului in sine este in mare parte o traducere a materialelor gasite aici si aici.

    Totusi este de apreciat gestul de a pune in lumina o tipologie de locuire si un sistem constructiv mai putin popular in mediul autohton.

    Judecand avantajele aceste structuri fata de structura geodezica putem puncta:

    - montare mai usoara si mai rapida

    - posibilitati ceva mai mari de amenajare a spatiului interior

    - practicarea de vitraje mai lesnicioasa prin intermediul unor lucarne neconditionate de structura traingulata a domurilor geodezice.

    - comportare foarte buna (datorata sectiunii constructiei) la actiunea eoliana

    Alte argumente in favoarea acestui tip de locuinta ar fi:

    - materialul folosit este environmentfriendly – nu necesita consum de lemn si nu provoaca deci defrisari de zone impadurite

    - avantaj in fata riscului la rugina (comparative cu structurile dom metalice), putrezire si actiunea insectelor (comparative cu structurile din lemn)

    Ca alcatuire structurala casele se compun din placi de polistiren cu grosime de aproximativ de 17.5 mm. Acestea sunt asamblate in forma de calota (placile curbe) dar exista si varianta de structuri geodezice (placile drepte), caz in care muchiile sunt rigidizate cu beton.In ambele cazuri suprafetele obtinute sunt “camasuite” si ulterior finisate.

    5724

     

    Desigur exista ca si in cazul locuintelor cu modul geodezic posibilitatea de cuplare a mai multor domuri, cat si cea de inglobare a unui dom intr-un ansamblu complex (care poate sa include si portiuni construite in tehnici traditionale).

    Dezavantaje fata de structurile geodezice ar fi:

    - amplasarea mai dificila (dar probabil nu imposibila ) a panourilor solare datorita suprafetei curbe de inchidere

    - posibilitati mai limitate in adaptarea la teren – pozitionarea casei pe teren nu se poate face decat in conditiile unui teren plan (locuintele geodezice au avantajul amplasarii pe un teren accidentat – a se vedea postul anterior pentru detalii )

    Strucurile dom din polistiren sunt foarte raspandite in special in USA si Japonia iar ele sunt folosite atat pentru locuinte individuale cat si pentru module de cazare in cadrul complexelor loisir.

    Un exemplu celebru de locuinte dom a fost in America ansamblul “Dome Village” conceput ca locuite sociale pentru categoria defavorizata si/sau nonconformista. Arhitectul care a conceput modulele de locuire a fost Craig Phillip Chamberlain. Proiectul a fost interupt in 2006. Aici pentru site-ul de prezentare a proiectului

    dome_homes_wideweb__470x40002

    .viewdv3fadeout2

    case_title_bg

    genesis

    In Japonia exemplul cel mai bine cunoscut (cel putin de mine) este cel oferit de “Aso farm Village”situate in Kyushu ( a 3-a insula ca marime a Japoniei ) si incluzand pe langa 480 de locuinte o serie de centre de recreere si magazine.

    dscn1283

    1

    aso-farm-village-2

    aso-farm-land1

     

     

    Si in incheiere iata cateva realizari reusite realizate folosind acest sistem constructive:

    INDONESIA-QUAKE-1YEAR-HOUSING-DOME

    dome-house-modelhouse

    mountainview3

    millerhome

    curlew02

    concrete_dome_home_fargo_nd_1

    Si cateva posibilitati oferite de structura data pentru expresia arhitecturala a spatiului interior.

    dome-house-interior

    dome_7

    dome_2