de toamnă (2)

cismigiu toamna

Ziua mea preferată din săptămână e vineri seara. Perioada mea preferată din an este o săptămână de toamnă greu de fixat ca perioadă exactă. Este săptămâna ce precede deschiderea oficială a sezonului de gripă, guturai şi vin fiert cu scorţişoară.

De cele mai multe ori, în Bucureşti, ea coincide cu ultima săptămână de plimbări în sandale. Săptămâna aurie a oraşului în care şuviţele de lumină se multiplică repetat imprimându-se pe frunze.

Timpul pare bătrân şi oraşul pustiu în cele câteva zile de căldură obosită în care anotimpurile se scurg unul în altul. Dimineaţa are lumina piezişă şi umbrele lungi. Amiaza oglindeşte străzile în lumina orbitoare tăiată în felii precise de fronturile de clădiri. Seara cade mereu grea, cu satisfacţia lucrului împlinit deşirându-se în contururi imprecise gonite de frunze. Iar odată cu ultima frunză cazută toamna a intrat în zodia ei rece şi neprietenoasă.

cismigiu toamna

cismigiu toamna

cismigiu toamna

bucuresti toamna

bucuresti toamna

bucuresti toamna

Toamna, ca şi restul anotimpurilor, este însă inşelătoare în Braşov. Aici anotimpurile pot dura zile şi par mereu compromisuri temporare în războiul dintre anotimpuri şi clădirile vechiului oraş. Geografii efemere se traseaza toamna, bine delimitate de mirosul de struguri. Nu-i greu să deosebeşti felurile de struguri şi să le intuieşti gustul după miros. Timpul se măsoară în intervalul dintre două castane căzute iar cojile verzi de castane stau împrăştiate pe trotuar. Frunzele uscate sunt strânse gospodăreşte la colţuri de stradă iar curţile miros a iarbă umedă şi vinete coapte. Toamna se consumă încet în spatele porţilor de lemn, dincolo de jaluzele grele şi perdele groase.

brasov

brasov

poarta (Brasov)

strada lunga brasov

sarpanta

Fiecare poartă ascunde o altă toamnă.  Cunosc însă o poartă în spatele căreia stau închise  alături de multe amintiri ziduri vechi şi multe frunze uscate. Este aceeaşi poartă în spatele căreia desenam şotroane şi oameni coloraţi de creta acum foarte mult timp. Nu-i greu sa închid ochii şi să am simultan toate vârstele de până acum, să umplu gradina fermecată de toate glasurile ce au traversat-o şi de toţi paşii ce au fixat-o în amintire. Aici pot fi mica sau mare la distanţă de câteva secunde, asemeni Alicei. Şi tot asemeni ei sunt în căutare de chei şi locuri. Dar oricâte chei aş pierde, păstrez mereu fotografia umbrelor lor.

toamna

strada lunga brasov

strada lunga brasov

strada lunga brasov

strada lunga brasov

strada lunga brasov

strada lunga brasov

toamna

toamna

toamna
toamna

One Response to “de toamnă (2)”

  1. hiacint says:

    Am fost surprinsă toamna asta de culori pe care nu le-am mai văzut, cred că nici cuvinte nu am să le descriu. Frumoase fotografii!

Leave a Reply

  • About

    Unsleepable is a free theme for WordPress created by Ben Gray. If you don't want this particular text on your site then you'll have to either edit it manually or slide a widget in to this area. This area is called "subfoot center."
  • Meta