Monthly archives: November 2008

locuinta cu modul geodezic

In conditiile in care criza economica se face tot mai simtita ideea achizitionarii unei locuinte ridica noi si noi semne de intrebare . O prima constatare este evidenta ca fondurile disponibile prin sistemul de creditare au fost mult reduse (impreuna desigur cu accesul insusi la sistemul de creditare). A doua problema care se pune acum in lumina noii situatii economice este vis-à-vis de ideea de durata – raportul intre perioada de timp acordata rambursarii creditului si perioada de timp in care locuinta este considerata adecvata cu dimensiunile si aspiratiile familiei sau persoanelor care o achizitioneaza. Daca perioada de creditare este in general de 25 -30 ani (durata autoimpusa de persoanele ce contracteaza creditul in virtutea dorintei de a obtine o rata cat mai mica si a unei sume de creditare cat mai mare) asteptarile unei familii sunt mult mai complexe si greu de anticipat/cuantificat in timp.

rucar0039

rucar0035

Din aceste puncte de vedere o alterntiva foarte interesanta este cea oferita de Star Dome. Firma ofera spre vanzare structuri geodezice construite din lemn pe dimensiuni standard. Diametrul sectiunii zonei utile porneste de la 2.5 m la structurile cele mai mici si ajunge pana la 8.15 m la cea mai mare varianta. In mod corelat , suprafata utila variaza de la 4 la 50 mp. In plus Structurile tip XL si L , cu diametru de 8.15 respectiv 6.52 m , pot beneficia de o supanta care mareste suprafata utila cu aproape 50%.

p5_a1det

p4_s1ss

p5_s1s

Dintre avantajele nete prezentate de optiunea casei modul geodezic se numara :

  • O flexibilitate deosebita atat in amenajare interiorului cat si a dimensiunii casei in functie de modulele alese spre interconectare. In acelasi timp si golurile de ferestre pot fi adaptate la dorintele beneficiarului (ca suprafata) si pot fi modificate in timp (ca pozitie).rucar00421
  • Posibilitatea alegerii oricarui tip de teren indiferent de proprietatile acestuia ( nivel apa freatica/ declivitate) – modulele pot fi asezate pe teren, pot fi asezate suspendat deasupra terenului sau pot fi chiar si ingropate in pamant. In directa consecinta costul terenului este mai redus iar posibilitatile de alegere a terenului mai variaterucar00383
  • Acceptarea ideei de evolutie in timp a familiei – pe masura ce familia creste si/sau posibilitatile financiare sporesc, noi module geodezice pot fi adaugate la locuinta.asamblare
  • Locuinta este o constructie eco – se merge pe ideea de interventie minimala asupra sitului ,de economie de materiale si pe standardul de casa pasiva care nu are nevoie de sisteme traditionale de incalzire racire.
  • Costuri relativ mici comparativ cu o locuinta traditionala si posibilitatea montarii casei chiar de catre beneficiar intr-un timp relativ scurt.
  • Un spatiu interior cu o atmosfera aparte generata de geometria constructieirucar00581
  • O buna comportate la seism , obtinerea unui spatiu liber mare fara puncte de sustinere intermediare sau grinzi.

In plus fata de aceste avantaje absolute evidente , producatorul ofera si o serie de documentatii ce pot sluji la intocmirea unui studiu de fezabilitate pentru adoptarea acestei solutii constructive.

Daca totusi incercam sa gasim si dezavantaje ale locuintei geodezice acestea ar putea fi:

  • Dificultati in mobilarea spatiului interior rezultate din forma sectiunii suprafetei utile.tindar-l-fit
  • Dificultati in montarea de pereti despartitori usori – in absenta unei supante pereti care sa separe perfect 2 spatii in interiorul unei structure geodezice vor avea un profil neregulat greu de realizat pe santier
  • Datorita structurii reticulate a construtiei va fi greu sa fie operate goluri (ferestre sau usi) cu prea multa libertate sau de dimensiuni mari.rucar0040
  • Disfunctionalitati legate de partiul casei rezultate prin asamblarea mai multor module geodezice – exista o sansa destul de mare ca rezultatul sa fie de tipul casei vagon.
  • Opozitia relativ transanta intre spatiul interior si spatiul exterior – este greu de imaginat un spatiu care sa realizeze tranzitia/medierea intre cele doua, de tipul spatiului deschis si acoperit (pridvorul).Filiatia la tipologia igloo-ului explica destul de limpede acest raport interior /exterior.

In opinia mea toate dezavantajele sistemului geodezic pot fi depasite si toate avantajele pot fi maximizate cu doua conditii simple si oarecum evidente : – inventivitate si asumare a unui stil de viata total diferit de ceea ce am fost invatati sa stim si sa asteptam de la o locuinta. Este oricum un semnal pozitiv existenta pe piata a unei asemenea oferte care reprezinta in ultima instanta mai mult decat o solutie economica de locuire. Este un nou mod de a gandi ideea de locuire, de intelegere a unui nou statut (si evolutie implicita) al familiei contemporane , de a re-evalua factorul durabilitate si economie a energiei in virtutea curentului eco. Este un pas catre nou si evolutie.

Deprinzand modestia

Lectia de arhitectura oferita de arhitectul Angelo Roventa in cadrul conferintei organizate de Kludi Studio in colaborare cu revista Arhitectura indeamna la re-evaluarea raportului intre conceptul architectural , integrarea urbana si expresia volumetrica.

In viziunea d-ului architect Roventa arhitectura devine o expresie plastica a unui mod de a trai ( ideea de “locuire poetica” cu care s-a incercat sa fim obisnuiti in facultate in orele teoria arhitecturii pare perfect pusa in scena in opera domniei sale) . “Coaja” cade pe un plan secundar subordonata punerii in scena a unei ipoteze de locuire si de locuire in mijlocul celorlalti.Ea este o negociere intre spiritul practic, conditionari legate de sit si de un scenariu de viata determinat de personalitatea beneficiarului si a locului . Arbitrii cu drept de veto sunt pragmatismul si umorul .

afis-zeppelin9_web_500x0

 

Cateva din temele de gandire pe care le-a oferit conferinta au fost:

-Economia de mijloace de expresie si relationarea cu cadrul urban – minimalism expresiv dublat de o gandire holistica a arhitecturii ca spatiu locuit si locuibil.

Completarea implicita dar neexprimata de architect ar fi fost ideea ca arhitectura care nu isi propune sa fie estetica sau sa se subordoneze unui cadru urban construit este posibila doar in conditiile unei culturi si traditii (a locuirii ) asumate.

Este interesant de vazut in paralel , felul in care in locuri in care nu exista o cultura a locuirii ( si Bucurestiul ofera multe exemple) locuintele incearca sa aiba in sine o individualitate proprie, stridenta si autonoma fata de cea a locatarilor sai.

-Arhitectura low budget – folosirea unor materiale in genere desconsiderate si mai modeste (cel putin aparent) ca expresie plastica

Un exemplu practic in care tehnica constructiva a fost schimbata pe parcursul executarii casei datorita atat factorului economic (alegerea unor materiale mai ieftine) cat si pe motive de expresie a fost o lectie importanta de asumare a ideii de maleabilitate a proiectului de arhitectura cat si de asumare a lipsei de finalitate in activitatea de proiectare.Toate modificarile proiectului fac parte integranta din personalitatea sa iar tabu-uri de genul necompatibiliatii unei scari de beton in interiorul unei structure de lemn nu isi au locul.

Un alt element de luat in considerare este perceptia reala a materialului pus in opera.Un material , chiar si ieftin , dar a carui tehnica este stapanita si corelata cu specificul spatiilor poate face diferenta intre un spatiu riguros corect si unul profund asumat si semnificant.

-Reconsiderarea partiului de arhitectura in cadrul proiectelor de locuinte colective respectiv locuinte sociale

D-nul arhitect Angelo Roventa prezinta un proiect de locuinte sociale care in loc sa mearga pe ideea de spatii de locuit mici si procent de spatii verzi redus recurge la alegerea de solutii constructive ieftine si usor pe pus in opera pastrand spatiile verzi si un regim scazut de inaltime.

O alta propunere adusa este cea a masinii de locuit reinventate. Locuinta nu este un spatiu riguros impartit in zona de zi respectiv zona de noapte.Ea este un rezultat al raportului (variabil) intre spatiile fixe (determinate de instalatii sanitare) si cele mobile.Se promoveaza ideea comprimarii spatiilor in virtutea observatiei simple ca functiunile diferite inglobate intr-o locuinta nu sunt folosite simultan.

-Reconsiderarea factorului durabilitate– arhitectura eco.

Principiul este aplicat cu success in constructia salii atelier in completarea Teatrului National Iasi.Constructia cub din lemn este conceputa in ideea de economie maxima a materialelor si tehnicilor de constructie.Este asumat statutul de provizorat cat si ideea de reutilizare a constructiei prin mutarea ei ulterioara in alta locatie si adaptarea utilizarii la necesitatile locului .tniasi1

ctn24

 

ctn13ctn07

 

 

-Alternative (neconventionale) constructive

Cel mai bun exemplu este locuinta container obtinuta prin asamblarea unor module de dimensiuni standard.Sunt eliminate costurile proiectarii de structura si reduse costurile rezultate din utilizarea materialelor traditionale de constructie in beneficiul confortului si dimensiunilor spatiilor locuite.

 

Ceea ce pune insa semne de intrebare este reactia unei (bune) parti din auditoriu.In buna traditie in care facultatea ne-a invatat intrebarile fata de un discurs mai curand poetic decat programatic au fost preponderant functionaliste.

Intrebarea insa s-ar pune altfel – in ce masura spatiile din locuintele colective ale anilor 80 , categoric functionale si eficiente ca dimensionare si relationare, reusesc astazi sa ne reprezinte. Si, dupa cum spunea arhitectul Angelo Roventa, cat este oare de natural si sanatos ca in decurs de mai bine de 70 de ani , in ciuda tuturor schimarilor de viata si mentalitate (traduse atat de bine la nivelul volumteriei cladirilor si sistemelor constructive folosite), totusi partiul de arhitectura si scenariul de viata inlgobat in acesta sa ramana in linii mari identic.

Strada Petru Maior 31 (sau istoria asigurarilor in Romania)

Am inceput sa caut in momentul in care , acum ceva timp, ajungand in Braila in zona veche a orasului, am vazut o cladire ce avea prinsa o placuta metalica de fatada catre strada. Cladirea facea parte din categoria cladirilor construite doar pe un parter suprainaltat , dupa toate aparentele o locuinta tip vagon .Decoratiile in stil eclectic o plasau destul de clar la sfarsit de secol XIX inceput de secol XX. Placuta metalica, ruginita si partial rupta , avea inscriptia “GENERALA- Asigurare Romana” alaturi de un logo reprezentand doi lei.

generala-societate-asigurari

dsc08931-copy

generala-societate-asigurai-21

 

dsc08930-copy

Primele cautari au relevant existenta incepand cu 19 martie 1897 a Societatii Romane de Asigurari Generale in Braila ( cel mai mare oras comercial la vremea respectiva din tara). Societatea detinea capital romanesc prin participarea Bancii Marmorosh Blank la investitie. Din anul 1899 societatea isi muta sediul la Bucuresti si isi schimba numele in GENERALA-Societate Românã de Asigurări Generale ( textul gasit si pe tablita de la care au inceput cercetarile). Sediul bucuresten al societatii este o cladire emblematica pentru zona veche a orasului, actualul sediu general BCR.

39-societatea-generala-de-asigurare

Pana in anul 1935 Societatea devine tot mai importanta in contextul economic romanesc , ea devenind actionara la o serie de alte societati precum: Dacia-România, Steaua României, Prima Ardeleană. La vremea respectiva asigurararile de bunuri vizau in principal ramurile incendiu si transport. Evolutia activitatii de asigurare era reglementata prin urmatoarele acte normative: Codul Comercial din 1886, Legea privind constituirea şi funcţionarea întreprinderilor private de asigurări din 1930, Decretul lege din 1941 privind interzicerea constituirii de noi societăţi de asigurări în România (mai multe despre istoricul asigurarilor in Romania aici).

Dupa anul 1948 Societatea este obligata sa se retraga de pe piata statelor est-europene .Revenirea se face in anii ’90 sub titulatura :”Generali Group”.

Logo-ul firmei, regasit si pe sigla din strada Petru Maior, nr. 31 reprezinta Leul sfantului Marcu , simbol venetial. Simbolul este prezent incepand cu anul 1881. Inclin sa cred ca logo-ul de pe tablia de pe casa din Braila reprezinta o perioada de tranzitie intre cea in care logo-ul societatii era reprezentat de 2 vulturi (simbolul casei Habsburgilor – caci firma este la baza una cu capital austriaco-italian) si cea in care s-a trecut la simbolul leului (pastrat pana in ziua de astazi de Generali). Pentru o istorie mai detaliata a grupului Generali aici si aici . Pentru o istorie a logo-ului societatii aici.

Locuinte colective de lux

Pentru segmentul mediu de cumparatori (tot mai greu definit atat prin venituri cat si prin nivel de instruire si evolutie a carierei in timp) targetul la nivel imobiliar este oarecum simplu si conditionat de nivelul maxim de creditare accesibil.Suma accesibila este intre 120.000 si 140.000 euro in medie, bani care inseamna fie credit imobiliar/ipotecar pentru locuinte medii noi sau vechi sau alternative teren+ casa construita in regie proprie.Pentru segmentul de lux in schimb, optiunile sunt mai greu previzibile.

Una dintre ele ramane insa ideea de locuinta intr-un ansamblu residential.Principalele diferente intre un apartament intr-un anasmblu rezidential adresat clasei de mijloc si unul de lux se refera la:

- procentul de ocupare a terenului (cladirile sunt mai putin dese iar spatiile verzi ocupa o suprafata mai mare)

- regimul de inaltime

- suprafata utila a apartamentelor

- calitatea finisajelor

- o mai mare varietate de partiuri de apartamente

- includerea in prêt a designului interior si a mobiliarii apartamentului

- utilizarea unor tehnologii constructive mai speciale dar si mai scumpe capabile sa ilustreze o identitate vizuala a constructiilor compatibila cu pozitia sociala a locatarilor si gradul lor de educatie

- situarea intr-o zona mai centrala sau mai bine cotata pe piata imobiliara

- dotari speciale incluse in proiect.

In cazul proiectului “Stejarii” un argument adus in plus pentru alegerea sa este cel de “exclusivitate” :- nu discutam despre un ansamblu ci de un “club” residential unde locatarii existenti in cazul vinderii unui apartament vor putea sa selecteze un nou “pretendent” la cumpararea sa.

Locatia este si ea una speciala – in mijlocul unei paduri de 200 de ha, protejata – ansamblul ocupa locul unei vechi intreprinderi dezafectate (dar care a oferit ca baza de lucru o infrastructura de acces).Este desigur de vazut daca respectiva padure va avea si ea soarta altor zone impadurite din jurul Bucurestiului, in prezent defisate intens si inlocuite de mall-uri, zone rezidentiale si cladiri de birouri.

Optiunea insasi de a proiecta locuinte de lux ca locuinte colective poate parea la prima vedere ciudata. Totusi, in conditiile in care principala problema a oricarei zone residentiale din Bucuresti este imprevizibilitatea evolutiei vecinatatilor ( mai ales in absenta unor proiecte de dezvoltare urbanistica si a unei accentuate tendinte de nerespectare a regulamentelor existente) decizia pare bine fundamentata.

Logica deciziei ca locuintele de lux sa se retraga intr-un ansamblu de locuinte colective este de a asigura macar un cadru unitar si in oarecare masura de sine statator.

Totusi sa enumeram acum minusurile proiectului.

1.Identitatea vizuala

ca ansamblu: avand in vedere ca discutam de un proiect rezidential de lux era de asteptat un proiect mai “custom made” cu o identitate mai pronuntata si ca ansamblu dar si pentru fiecare cladire in parte.Astfel, desi se spune ca exista o mare varietate de apartamente, planurile/sectiunile de cladiri la rosu sunt aproape identice pentru toate cele 19 blocuri din asnsmblu. Ce inseamna asta ? – simplu : un cost mic pentru proiectarea de structura (neafectata de partitiile usoare variabile vandute drept produse de lux) si desigur mai putine batai de cap (in planificarea parcajelor de subsol si utilizarea eficenta a suprafetei terenului).

2.Relatia fondului construit cu spatiile verzi.

relatia intre spatiile verzi si cladiri este artificiala – in sensul ca el nu va fi folosit niciodata in felul in care este ilustrat in brosura. Gradinile de parter foarte probabil nu vor fi folosite si mobilate dupa cum arata prezentarea grafica intrucat gradul de intimitate oferit de o gradina inconjurata din toate partile de blocuri p+4 (indiferent cat de exclusivist este ansamblul) este minim. In plus foarte probabil copacii prezentati in brosura vor ramane doar la nivel de prezentare – subsolul ce gazduieste spatiile tehnice necesare unor dotari precum locuinte ( centrale termice, adaposturi antiaeriene, boxe si nu mai putin 1000 locuri de parcare + calea de rulare) bazine de inot ( statie hidrofor ,etc) si restaurante va fi in mod sigur de o suprafata comparabila cu cea construita la sol totala. In acest context copacii vor putea fi plantati doar punctual ( in zonele fara subsol) sau cu mari eforturi tehnice.

3.Contextualizare:

nu exista o adaptare la sit care s-ar fi putut traduce printr-o relationare a spatiilor verzi din interiorul ansamblului cu padurea in care este inserat proiectul.

4.Partiu de arhitectura – concept locuire:

Judecand partiurile de arhitectura prezentate pe site-ul oficial – se observa ca dincolo de o repartizare riguros corecta a spatiilor ele nu difera de apartamentele dintr-un ansamblu oarecare decat prin dimensiunea spatiilor.Exceptia o fac doar apartamentele tip loft aduc un scenariu nou de locuire prin introducerea piscinelor si a teraselor.

Luna octombrie a insemnat prezenta proiectului in doua reviste de specialitate : Igloo si Real Estate (revista aflata la primul numar ce a folosit proiectul Stejarii pe post de cover story).

Este cel putin ciudata introducerea prezentarii promotionale de proiecte rezidentiale intr-o revista de arhitectura , in special in conditiile in care prezentarea aproape face abstractie de proiectul de arhitectura si conceptul architectural. Totusi semnalul este clar – ruptura existenta in prezent intre arhitectura de semnatura si productia imobiliara este prea mare. Si dupa cum spune Serban Sturdza intr-un interviu din acelasi numar al revistei Igloo:

“Constructia si arhitectura sunt doua lucruri complet diferite (…)daca industria imobiliara nu are atribute care sa satisfaca partea de arhitectura, calitatea spatiului facuta astfel, ca afacere pura, este o enorma greseala si plata acestei greseli se va face in curand de catre foarte multa lume, care n-o merita.”