Hotel Ambasador

Imaginea aeriană ce surprinde viitorul bulevard Magheru (la momentul respectiv denumit Bulevardul I.C. Brătianu iar mai târziu Take Ionescu) la început de secol ne prezintă o stradă bordată de o vegetaţie bogată ce ascunde în mare parte vilele cu regim de înălţime redus construite retras faţă de stradă.  Până în anii 30 însă, treptat, cea mai mare parte a vechilor reşedinte cochete au fost demolate iar noile cladiri au construit încet încet un front continuu, total diferit faţă de imaginea oraşului cu care fuseseră obişnuiţi bucureştenii până la acea dată.

imagine aeriana bulevardul Bratianu

 

(imagine suport preluată din volumul “Calea Victoriei-Bucureştiul interbelic” -editura NOI media print)

Una din aceste noi clădiri  ridicate a fost hotelul Ambasador proiectat de arhitectul Arghir Culina şi inaugurat în luna  mai a anului 1939. Terenul aparţinea domnului Constantin S. Mihăescu, iar construirea hotelului a necesitat demolarea clădirilor deja existente pe suprafaţa lui.

La sfârşitul anilor 30 parcelele alăturate acestui teren erau deja construite – în stânga,  în 1935 se finalizase construcţia Blocului Aro (comandat de Societatea Asigurarea Română) iar  în dreapta parcelei (către Universitate), fusese construită clădirea CICLOP.

Data la care a început execuţia hotelului Ambasador este incertă – unele surse indică anul 1936 altele anul 1937  (2) sau 1938.

hotel ambasador

hotel ambasador

Cert este că în catalogul cu abonaţii la telefon pe anul 1938 din capitală figurează încă la numarul 10 Bulevardul Take Ionescu garajul domnului Constantin S. Mihăescu. Domnul Mihăescu a fost în mod cert o persoană întreprinzătoare şi cu o avere substanţială: dumnealui este reprezentant general al mărcii „Nasch-Renault” şi tot în proprietatea sa se află şi un garaj în Strada Dr. Sergiu nr.28, un depozit de benzină în Băneasa şi un garaj în Bulevardul Cobălcescu nr.45. Sediul principal este însă cel din bulevardul Take Ionescu, unde catalogul ne informează că se află „centrala şi expoziţia”. Din perioada în care acesta nu fusese încă demolat avem o imagine din arhiva Willy Prager (realizată in anul 1937) ce surprinde frontul clădirii vechi învecinate cu blocul CICLOP. Clădirea este în mod vădit una şi aceeasi cu cea deja marcată în prima imagine aeriană de început de secol a acestui segment de bulevard.

 

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

Terenul rămas în urma demolării acestei clădiri avea o suprafaţă redusă şi o formă neregulată dificilă.

Nişte schite intermediare realizate de arhitectul Arghir Culina şi publicate în revista Arhitectura din octombrie 1935 (5) ne prezintă o clădire foarte asemănătoare celei pe care o vedem astăzi. O serie de particularităţi ne atrag însă atenţia mai ales la nivelul faţadelor unde estetica de tip „zigurat” tipică arhitecturii art-deco este mai pronunţată decât în varianta finală. La nivelul planului observăm câteva diferenţe majore – funcţiunea din planul preliminar este cea de locuire, nu de hotel. Sunt interesant de urmărit o serie de detalii ale planului de arhitectură – apartamentele (aparent patru la nivelul etajului curent) sunt proiectate pentru persoane aparţinând clasei de mijloc –conform specificului vremii avem un acces dublu, unul către zona salonului (ce comunică direct cu zona intimă a casei :dormitor –sau „alcov” cum este notat pe plan – şi grupuri sanitare) şi al doilea către zona funcţiunilor secundare. Desigur apartamentele sunt prevăzute cu scări secundare pentru accesul servitorilor, scări dispuse în legătură cu zona de bucătarie şi depozitare.

 

hotel ambasador

hotel ambasador

(plan etaj 10 -hotel Ambasador – (2) )

hotel ambasador

hotel ambasador

(perspective cu faţada secundară -dinspre blocul CICLOP)

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

Ce a putut conduce la modificarea funcţiunii? Probabil criteriul economic a avut un rol important. În conditiile în care construcţia s-a finalizat într-o perioadă de criză economică unele îndoieli asupra viabilităţii acestor apartamente puteau exista.

În acelaşi timp, probabil proiectantul şi beneficiarul (coproprietari ai noii clădiri) şi-au imaginat un viitor (apropiat) în care bulevardul Take Ionescu îşi va transforma integral înfăţişarea si odată cu aceasta urmând să-şi schimbe integral specificul funcţiunilor  înglobate în clădirile ce-l bordau (spaţiul construit devenind prea valoros pentru locuinţe). Şi aveau toate motivele : consultând catalogul abonaţilor din Bucuresti la telefon din anul 1938 putem observa ce alte funcţiuni începuseră să-şi facă loc pe aceasta importantă arteră bucureşteană: există magazine de mătase ( Cassa Bery – Take Ionescu nr.7), magazine de lenjerie (London Fashion –Take Ionescu nr.2) magazine de corsete şi centuri (Spiner- Take Ionescu nr.2), agenţii de publicitate, magazine de modă (Jenny – Take Ionescu nr. 23). Avem însă şi foarte multe garaje, showroom-uri de automobile şi ateliere mecanice (un pol important fiind auto-block-ul CICLOP de la numarul 6), ba chiar şi birouri de vânzare avioane (ing. Zamfirescu Take Ionescu nr. 26). Există în acelaşi timp şi multe instituţii: Casa de Credit a Magistraţilor, birourile societăţii Asigurarea Românească şi ţărănească, birourile Serviciului Maritim Român precum şi foarte multe birouri ale profesioniştilor cu meserii liberale (în special medici). (6)

Apar restaurante, cofetării şi bombonerii – cele mai cunoscute fiind cele de la Lido. Unul din elegantele restaurante proaspăt deschise este situat chiar lânga hotelul Ambasador (îmi imaginez că într-un spaţiu amanajat la parterul blocului Aro dar nu am nicio confirmare în acest sens):

„ februarie 1939 – pe bulevardul Take Ionescu (actualul Magheru), Societatea Normandie deschide restaurantul „Cafe Bucureşti”, o copie redusă, se pare, a principalului restaurant de pe transatlanticul frantuzesc „Normandie”. Alături de local se va deschide în luna mai a aceluiaşi an Hotelul Ambasador.”(1)

Ca să ne facem o idee despre ce putea însemna un restarant de aceasta anvergură putem parcurge descrierea restaurantului din vasul Normandie făcută de Ilf şi Petrov în urma sejurului in America în anii 30.

„Clasa întâi este chiar Normandie. Ea ocupa cel puţin nouă zecimi din tot vaporul. Totul este imens la clasa întâi: şi punţile pentru plimbări, şi restarantele, şi saloanele pentru fumat, şi saloanele pentru  jocul de cărţi, şi saloanele speciale pentru doamne, şi sera (…) pictura de pe pereţii de sticlă este realizată ireproşabil (…) Foarte mult aur, piele colorată, metale frumoase, mătăsuri, lemn scump, sticlă superbă. Foarte multă opulenţă şi foarte puţină artă autentică. In genere, toate acestea sunt ceea ce artiştii francezi, desfăcându-şi disperaţi braţele, numesc „style Triomphe”” (4)  

FigCV20

Judecând însă după imaginile disponibile cu aceste interioare nu puteam să nu remarcăm marca stilului Art Deco. Tot curentului art deco îi este tributară şi clădirea hotelului, care se încadreaza conform doamnei Mihaela Criticos fazei de „art deco tarziu”(3). Astfel se remarcă simplitatea clasicizantă a faţadelor faţă de alte clădiri aparţinând art-deco-ului timpuri sau matur. Motivaţia rezidă în motive de ordin istoric ancorate inclusiv în zona contextului economic:

„din întâlnirea esteticii Art Deco cu suflul clasicizant al anilor 30 (care survine ca un apel la morală şi austeritate pentru perioada crizei economice, dar şi ca un ecou al tendinţei generalizate de întărire a autorităţii statale), rezultă un limbaj în care emfaza clasicismului monumental este temperată de stilizarea si aplatizarea ordinului”.(3)

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

Este un hotel de lux, primul de pe bulevardul Take Ionescu, iar afişele vremii ne anunţă că hotelul are 300 de camere şi este prevazut cu „cea mai modernă instalatie sanitară din Europa”.

Odată cu instaurarea comunismului hotelul este închis (o notă lapidară dintr-un număr din octombrie 1947 al revistei Scânteia anunţă că hotelul se redeschisese – nu ştiu în ce măsură însă anunţul corespundea stării de fapt) încăperile sale fiind ocupate de birourile unei instituţii (in anul 1949). Hotelul va fi redeschis (parţial) in 1953. In anul 1954  „se va amenaja restaurantul de la parter- iniţial hotelul avea doar un bufet bar, încorporat azi în holul de intrare).” (1) Dealtfel hotelul Ambasador (şi restaurantul nou inclus în cadrul său) este printre primele unităţi hoteliere redeschise în timpul regimului comunist, în contextul îndelungatei perioade de blocare a activităţilor hoteliere.

Astazi Hotelul funcţionează sub acelasi nume. Imagini de interior furnizate de site-ul oficial al hotelului ne prezintă niste încăperi din care orice urmă a trecutului pare total ştearsă. Clădirea este inclusă pe lista monumentelor istorice sub codul B-II-m-B-19115, fiind un monument de categoria B.  În urma cutremurului din 1977 clădirea hotelului a suferit daune majore în urma cărora a fost consolidată şi reamenajată, astfel încât astăzi ea nu este inclusă pe lista clădirilor din capitală ce prezintă risc seismic.

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

hotel ambasador

 

 

 

(1)     – Gheorghe Parusi – Cronologia Bucureştilor– 20 septembrie 1459 -31 decembrie 1989 – editura compania 2007

(2)     – Luminiţa Machedon and Ernie Scoffham – „Romanian Modernism – The architecture of Bucharest, 1920-1940” – Massachusetts Institute of technology – 1999

(3)     – Mihaela Criticos – „Art deco sau modernismul bine temperat” – editura simetria 2009

(4)     – Ilf şi Petrov – „America fără etaje”  – editura polirom 2012

(5)     – revista arhitectura – octombrie 1935

(6)     – anuar – abonaţi S.A.R. de telefoane Bucureşti şi judetul Ilfov – august 1938 (colectată până la 15 iunie 1938)

One Response to “Hotel Ambasador”

  1. […] regulile (sursa foto). Proiectul Hotelului Ambasador al arhitectului Arghir Culina a însemnat demolări, nerespectarea regimului de înălţime, şi, dacă doriţi, o negare a arhitecturii clădirilor […]

Leave a Reply to Ar mai fi astăzi posibil? - Idei Urbane

  • About

    Unsleepable is a free theme for WordPress created by Ben Gray. If you don't want this particular text on your site then you'll have to either edit it manually or slide a widget in to this area. This area is called "subfoot center."
  • Meta